Metalurgia este un alt sector important al economiei, generator de deșeuri periculoase, motiv pentru care firmele din acest domeniu trebuie să se preocupe de gestionarea deseurilor. Industria metalurgică implică toate aspectele științifice și tehnologice privind producerea, prelucrarea și caracterizarea metalelor, precum și a aliajelor. Deși joacă un rol esențial, contextul actual a condus la întreruperea temporară a activităților metalurgice, diminuând semnificativ indicatorii precum consum materii prime, deșeuri, etc, prin prisma previziunilor pesimiste și a măsurilor restrictive impuse de autorități. 

Cu toate acestea, volumul de deșeuri generat de sectorul metalurgic rămâne la un nivel destul de îngrijorător, având capacitatea de a influența negativ mediul dacă nu sunt gestionate corespunzător. Conform INSSE, deșeurile rezultate din această industrie au scăzut cu 25, 6% în 2020 comparativ cu anul precedent, când nivelul se situa la 966.000 de tone.

În plus, activitățile metalurgice se confruntă cu problema insuficienței de resurse pe fondul consumului sporit de materii prime. În acest sens, dezvoltarea durabilă a sectorului metalurgic depinde fie de import, fie de valorificarea unor deșeuri.

Ce sunt deșeurile din activități metalurgice?

Sursa: Freepik.com

În activitățile metalurgice, se utilizează numeroase tehnologii și resurse în funcție de tipul procesului de producție. Prelucrarea materiilor prime implică emisii de gaze poluante, precum și alte tipuri de deșeuri solide și lichide periculoase, care afectează aerul, solul și apa.

Principalele tipuri de deșeuri provenite din activitățile metalurgice sunt:

• Ape contaminate cu uleiuri minerale sau alți compuși chimici;
• Prafuri metalice;
• Nămoluri toxice;
• Zgură metalurgică;
• Resturi ceramice, etc.

Ce trebuie să știi despre gestionarea deseurilor metalurgice?

Sursa: Freepik.com

Procesele industriale metalurgice determină cantități semnificative de deșeuri, mai ales în contextul în care echipamentele nu sunt dotate cu device-uri de prevenire, iar exploatarea este deficitară. Astfel, ele prezintă mai multe riscuri ridicate pentru mediu și sănătatea publică, mai precis:

• schimbări la nivelul peisajului;
• poluarea aerului;
• poluarea apelor subterane și de suprafață;
• diminuarea fertilității solului;
• modificări la nivelul compoziției solul.

Una dintre cele mai importante probleme de mediu privind deșeurile metalurgice este legată de faptul că acestea conțin numeroase substanțe periculoase, care în cazul unei depozitări inadecvate, generează:

• descompunerea componentelor complexe periculoase;
• amestecuri inflamabile, explozive sau corozive;
• recuperarea dificilă a deșeurilor reciclabile, care sunt amestecate cu cele nereciclabile;
• schimbarea PH-ului apei sau solului;
• perturbarea ecosistemelor și a organismelor.

Ce strategii de management al deșeurilor metalurgice au întreprinderile la dispoziție?

Sursa: Freepik.com

La nivel global, autoritățile și organizațiile caută intens soluții pentru valorificarea și eliminarea în condiții optime a deșeurilor metalurgice. Cu toate acestea, industria metalurgică în România are încă dificultăți tehnice pentru implementarea unui management corespunzător al deșeurilor, prin prisma colectării, transportului, depozitării, valorificării și eliminării. 

Strategiile de gestionare deșeuri vizează următoarele principii:

1. Principiul „poluatorul plătește” – presupune suportarea costurilor de management al deșeurilor de către generatorii de deșeuri;
2. Principiul precauției – măsurile și activitățile trebuie să vizeze anticiparea impactului produs asupra mediului;
3. Principiul proximității –  gestionarea deseurilor trebuie să se realizeze în vecinătatea sursei de generare;
4. Principiul prevenirii – industria metalurgică reprezintă unul dintre cei mai mari poluatori, motiv pentru care producătorii din acest sector au obligația de a preveni, în primul rând, generarea de deșeuri și efectele negative asociate asupra sănătății umane și mediului. 

Întreprinderile care activează în acest domeniu și care nu au putut preveni generarea deșeurilor metalurgice trebuie să implementeze un sistem pentru gestionarea deseurilor corespunzătoare menit să diminueze impactul asociat poluării și să asigure dezvoltarea durabilă.

Ce rol joacă gestionarea deseurilor din activități metalurgice?

Sursa: Freepik.com

Dezvoltarea durabilă în sectorul metalurgic are în vedere:

• Optimizarea proceselor tehnologice prin îmbunătățirea eficienței energetice;
• Diminuarea consumului de energie și resurse utilizate în producție;
• Diminuarea emisiilor de deșeuri periculoase în atmosferă;
• Valorificarea deșeurilor. 

Cu toate că aceste obiective implică costuri mari pentru întreprinderile din industria metalurgică și nu numai, măsurile de îmbunătățire a calității mediului sunt necesare pentru sustenabilitate, contribuind în cele din urmă la creșterea economică și la conservarea resurselor naturale.

Companiile care activează în acest sector desfășoară procese tehnologice, pe deplin dăunătoare pentru mediu și pentru sănătatea umană:

• Sinterizare;
• Sablare;
• Procese de transformare a fierului.

Din acest motiv, pe lângă gestionarea eficientă a deșeurilor produse de acestea, este necesar ca firmele să investească în dispozitive și tehnologii care au rolul de a preveni generarea lor:

• Echipamente de captare a poluanților de tip praf;
• Modernizarea proceselor de sinterizare;
• Instalarea de etanșări în furnalele de fier;
• Eliminarea proceselor care implică utilizarea vetrelor deschise
• Optarea pentru epurarea apelor uzate și reintroducerea lor în procesul de producție.

De asemenea, depozitarea deșeurilor este un alt aspect cheie pe care unitățile economice din acest sector trebuie să-l ia în considerare. Ea reprezintă soluția cea mai puțin dorită de eliminare a deșeurilor, întrucât există riscul levigării metalelor grele. 

Expuse la diverși factori fizici, biologici și chimici, deșeurile metalurgice pot contamina foarte ușor solul și apa. Așadar, este esențial ca antreprenorii să apeleze la serviciile unei organizații autorizate, care dispune de expertiza și cunoștințele necesare în colectarea, transportul, depozitarea, valorificarea și respectiv eliminarea acestor deșeuri.

Valorificarea deșeurilor metalurgice devine o cerință ubicuă atât din perspectivă economică, cât și din cea a protecției mediului. De aceea, companiile metalurgice pot opta pentru reciclarea deșeurilor în vederea utilizării lor în alte industrii. De exemplu:

• zgura metalurgică generată de industria oțelului și a fierului poate fi reciclată pentru a fi inclusă în construcții, ca și componentă de ciment sau în producția de agregate;
• zgura de sablare a fierului poate fi reciclată 100%, devenind o materie primă în construcția de drumuri sau în suprafețele de beton;
• zgura poate fi utilizată în metalurgia neferoasă (cupru, zinc, staniu, plumb și aluminiu).

Cu toate că tehnologiile de reciclare diferă, reciclarea deșeurilor metalurgice (cum este zgura) contribuie la maximizarea potențialului deșeurilor, diminuarea volumului de deșeuri, reducerea costurilor de producție și crearea economiei circulare.

Pe lângă aceste aspecte, gestionarea deseurilor metalurgice ține cont și de înțelegerea compoziției chimice și fizice a acestora, a efectelor negative generate asupra factorilor de mediu, precum și căilor de reutilizare sau neutralizare în condiții cât mai eficiente.

O abordare exhaustivă a gestionării deșeurilor metalurgice, cuprinzând aspecte economice, criterii legate de protecția mediului și condiții sociale reprezintă soluția pentru gestionarea deseurilor metalurgice într-o manieră sustenabilă.

Concluzii

Ținând cont de problema epuizării resurselor naturale, gestionarea deseurilor din activitățile metalurgice capătă o importanță majoră în activitatea companiilor din acest sector prin prisma transformării lor în materii prime. 

În acest sens, unitățile economice pot apela la firme specializate în servicii integrate de management al deșeurilor și protecție a mediului pentru a preveni sau diminua volumul de deșeuri generat, precum și pentru a le valorifica sau elimina în condiții optime.